Cum se pronunță: rond II

ROND, ronduri, substantiv neutru 1. Strat de flori, de obicei circular, ridicat la un nivel mai înalt decât terenul din jur; 2. Piaţă mică circulară, de unde pornesc mai multe artere de circulaţie, având în centru o plantaţie de flori sau un monument; 3. (mil. rar) Inspecţie de noapte pentru a controla santinelele. Sursa: DEX […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: rondou

RONDOU, rondouri, substantiv neutru 1. (rar) Loc special amenajat (în grădini, localuri etc.) de formă circulară; 2. Manevră de schimbare a direcţiei unei nave (în sens opus). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rondeau (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: rondelă

RONDELĂ, rondele, substantiv feminin 1. Disc mic, subţire, cu gaură la mijloc, care se îmbracă pe şurub, între piesa fixată şi piuliţă, pentru a asigura o îmbinare mai bună; şaibă; 2. Bucată mică, rotundă, de carton, care acoperă alicele dintr-un cartuş de vânătoare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rondelle (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: rondel

RONDEL, rondeluri, substantiv neutru: Specie a poeziei lirice cu formă fixă, compusă din treisprezece (sau paisprezece) versuri repartizate în trei strofe, cu anumite repetări ale primelor două versuri. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: rondello; limba franceză: rondel (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: rond

ROND, -Ă, ronde, adjectiv: (rar) Care are formă circulară; cu formă circulară; rotund. Sursa: DEX ’09 Sinonime: circular, rotund (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rond, ronde; limba germană: Ronde (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: romb

ROMB, romburi, substantiv neutru: Paralelogram cu toate laturile egale şi unghiurile opuse egale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: rómbos; limba franceză: rhombe (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță