Cum se pronunță: a se scurtcircuita
A SE SCURTCIRCUITA, pers. 3 se ~ează intranz. A se produce un scurtcircuit. Din lat. excurtus+ circuit. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excurtus....
Cum se pronunță: a se scutura
A SE SCUTURA, mă scutur, vb. intranz. 1) (despre frunze, fructe, boabe etc.). A cădea pe pământ (desprinzându-se din loc). 2) A se curăța de ceva supărător....
Cum se pronunță: a se scuza
A SE SCUZA mă scuz, vb. intranz. A-și cere scuze (pentru o greșeală, pentru un deranj etc.); a cere iertare; a-și exprima regretul. ◊ Scuzați (vă rog)!...
Cum se pronunță: scumpie
SCUMPIE, ~i, substantiv feminin, Arbust înalt, cu frunze eliptice și flori verzi-gălbui, grupate în inflorescențe, ale cărui frunze și coajă sunt folosite...
Cum se pronunță: scund
SCUND, ~dă (~zi, ~de) 1), adj. (despre ființe) Care este de statură mică; mic de stat. 2) (despre lucruri) Care este de înălțime mică; puțin înalt; jos....
Cum se pronunță: scurgere
SCURGERE, ~i, substantiv feminin, 1) v. A SCURGE și A SE SCURGE. 2) Loc prin care se scurge un fluid. 3) pop. Substanță care se scurge din corpul omului în cazul...
Cum se pronunță: scurs
SCURS, ~să (~și, ~se) Care a curs (continuu) prelingându-se (până la ultima picătură). Din lat. excurrere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină...
Cum se pronunță: scursoare
SCURSOARE, ~ori f. rar 1) v. SCURSURĂ. 2) Loc de scurgere. 3) Urmă rămasă după scurgerea unui lichid. 4) fig. Totalitate a elementelor degradate ale unei societăți;...
Cum se pronunță: scursură
SCURSURĂ, ~i, substantiv feminin, Lichid care se scurge. Din lat. excurrere + suf. ~ ură. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină excurrere. (DEX ’09)...
Cum se pronunță: scurt II
SCURT II ~tă (~ți, ~te), adj. (în opoziție cu lung) 1) (despre obiecte, distanțe, părți ale corpului etc.) Care are o lungime mică sau mai mică decât cea...
Cum se pronunță: scurt I
SCURT I, adv. 1) Lăsând o lungime mică. A reteza ~. 2) În puține cuvinte; concis. A vorbi ~. ◊ Pe ~ (sau în ~) concis. ~ și cuprinzător concis și cu un...
Cum se pronunță: scurtă II
SCURTĂ II, ~e, substantiv feminin, pop. Inflamație a ganglionilor limfatici de la subsuori sau de la stinghii; udmă. A face ~. Din lat. excurtus. Etimologie:...
