Cum se pronunță: spontaneitate
SPONTANEITATE substantiv feminin, Caracter spontan. Din fr. spontaneité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spontaneité. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: spontan
SPONTAN ~ă (~i, ~e) adj. și adverbial 1) Care se face sau se produce de la sine. Mișcare ~ă. 2) Care apare brusc, pe neașteptate. 3) rar (despre plante) Care...
Cum se pronunță: sponsor
SPONSOR ~i substantiv masculin, Persoană, organizație, firmă etc. care susține financiar o acțiune, în scop publicitar. Din engl. sponsor. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: spongită
SPONGITĂ ~e substantiv feminin, Burete de mare petrificat. Din fr. spongite. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spongite. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: a sporovăi
A SPOROVĂI~iesc, vb. intranz. A vorbi mult și pe îndelete despre lucruri mărunte; a sta la taifas; a tăifăsui. Din sl. sporu și a ciorovăi. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: a spori
A SPORI~esc 1., vb. tranz. (în număr, volum sau intensitate) A face mai mare; a mări; a majora. ~ producția. 2. intranz. 1) A deveni mai mare (în număr, volum...
Cum se pronunță: a sponsoriza
A SPONSORIZA~ez, vb. tranz. (o acțiune, o manifestare etc.) A finanța, a susține, în scop publicitar. Din fr. sponsoriser. Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: stărostie
STĂROSTIE ~i substantiv feminin, 1) v. A STĂROSTI. 2) Funcția de staroste. 3) Perioadă de timp cât deține cineva această funcție. Din pl., ucr. starosta...
Cum se pronunță: stăreție
STĂREȚIE ~i substantive feminin, 1) Funcție de stareț (sau stareță). 2) Durată de timp în care un stareț își exercită funcția; egumenie. 3) Sediu al...
Cum se pronunță: stăpânitor I
STĂPÂNITOR I ~oare (~ori, ~oare) adj., Care stăpânește. Forță ~oare. Clasă ~oare. /a (se) stăpâni + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă...
Cum se pronunță: statut
STATUT ~e substantive neutru, 1) Document care conține un ansamblu de dispoziții, prin care se determină scopul, structura și principiile de activitate ale unei...
Cum se pronunță: spovedanie
SPOVEDANIE ~i substantiv feminin, 1) Ritual creștin constând în mărturisirea păcatelor spre a obține iertarea lor. 2) fig. Comunicare a unui gând ascuns;...
