C

CĂPRAR, căprari, substantiv masculin I. (rar) Pastor de capre; II. (pop.) Caporal. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din I. limba latină: caprarius; II. limba maghiară: káprár (káplár) (DEX ’09).

A SE CĂȚĂRA, mă cațăr, verb 1. A se sui, agatandu-se pe un loc inalt (si abrupt); a aburca; 2. (Despre plante) A se prinde, a se fixa (cu carcei) de ramuri, de ziduri etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din acăța (DEX ’09).

A CĂUTA, caut, verb I. 1. A incerca sa gaseasca pe cineva sau ceva; 2. A incerca sa obtina ceva, a urmari ceva; II. 1. A se interesa, a se ocupa de…; 2. A purta de grija (unui bolnav), a se ingriji de…; 3. A-si da silinta, a se stradui sa…; 4. A trebui, a […]

CEREBROID, -Ă, cerebroizi, -de, adjectiv: Care se aseamana cu creierul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cérébroïde (DEX ’09).

CEREBRALITATE, substantiv feminin: (rar) Însușirea de a fi cerebral. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cérébralité (DEX ’09).

CEACÂR, -Ă, ceacâri, -e, adjectiv: reg. (Despre ochii unei fiinte) 1. Care prezinta anomalia de a nu fi de aceeasi culoare, care au culori diferite; (despre fiinte) cu ochi de culori diferite; cu lumina ochiului inconjurata de un cearcan albicios; 2. Care sufera de strabism; sasiu, zbanghiu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

CEACĂU, ceacăie, substantiv neutru: (reg.) Un fel de chipiu militaresc, inalt si tare, pe care il purtau odinioara membrii unor unitati militare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: csákó (DEX ’09).

CEAC, ceacuri, substantiv neutru: (reg.) Prajina lunga, prevazuta la un capat cu carlig, folosita pentru prinderea si manevrarea butucilor pe apa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

CÂRPACI, cârpaci, substantiv masculin: Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: kărpač (DEX ’09).