C

CEAPRĂZUIT, -Ă, ceaprăzuiți, -te, adjectiv: Care a fost supus operației de ceaprăzuire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a ceaprăzui (DEX ’09).

CEAPRĂZUIRE, ceaprăzuiri, substantiv feminin: Acțiunea de a ceaprăzui și rezultatul ei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a ceaprăzui (DEX ’09).

A CEAPRĂZUI, ceaprăzuiesc, verb: A încovoia dinții ferăstrăului, pentru a realiza ceaprazul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ceapraz + suf. -ui (DEX ’09).

CERCARE, cercări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) cerca și rezultatul ei; 2. Cercetare, învestigație; 3. Încercare, experiență; 4. Suferință, durere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cerca (DEX ’09).

CERCAR, cercari, substantiv masculin: Larvă a gălbezei, care trăiește în apă și care devine adultă în organismul vitelor cornute, unde pătrunde odată cu hrana. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cercaire (DEX ’09).

CERC, cercuri, substantiv neutru I. 1. Figura geometrica plana formata din multimea tuturor punctelor egal departate de un punct fix; circumferinta; suprafata limitata de aceasta figura; 2. Figura, desen, linie sau miscare in forma de cerc; 3. Linie in forma de arc; 4. (fig.) Sfera, intindere, cuprins, limita (de cunostinte, de atributii, de ocupatii etc.); […]

CERBICE, substantiv feminin (rar, înv.) 1. (pop.) Depozit de tesut gras care apare pe partea superioara a gatului, la tauri si berbeci, odata cu maturitatea sexuala; parte a gatului pe care se depune acest depozit; ceafa, grumaz; 2. (fig.) Mândrie, împotrivire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: cervix, -icis (DEX ’09).

CERBER, cerberi, substantiv masculin: (fig.) Paznic sever, exigent. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cerbère; limba latină: cerberus (DEX ’09).