Cum se pronunță: străbun

STRĂBUN ~ă (~i, ~e) adj. și substantival (despre persoane) Care aparține generațiilor precedente; privitor la generațiile precedente; din vremuri foarte îndepărtate; strămoșesc; străvechi. Glie ~ă. Din stră- + lat. bonus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină bonus.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: străbătător

STRĂBĂTĂTOR ~oare (~ori, ~oare) 1) adj., Care străbate. 2) fig. Care știe să înfrunte obstacole; care nu se dă învins; răzbătător. Din a străbate stră și lat. battere + suf. ~ător. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină battere.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stratus

STRATUS substantiv masculine, Strat uniform de nori de culoare cenușie, asemănător cu ceața, situat la o înălțime de până la 1 km, care produce de obicei burniță și zăpadă grăunțoasă. Din lat., fr. stratus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină stratus.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: stratosferă

STRATOSFERĂ substantiv feminin, Strat al atmosferei terestre situat între troposferă și mezosferă (de la 10 până la 50 kilometri altitudine). [G.-D. stratosferei; Sil. -to-sfe-]. Din fr. stratosphere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză stratosphere.  (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →