ȚEPOS, țepoasă (~oși, ~oase), adjectiv – Care are țepi; care înțeapă; cu ghimpi; ghimpos; spinos. Are barbă ~oasă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țeapă” + sufixul “~os”
Ț
Cum se pronunță: țencușă
ȚENCUȘĂ, țencușe, substantiv feminin – 1. Bucățică de formă triunghiulară tăiată dintr-un pepene pentru a-i verifica calitatea. 2. Bucată mică și subțire desprinsă dintr-un corp (de lemn, os etc.); așchie. 3. Mică ruptură făcută într-o haină prin agățare de ceva (de un cui). Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țanc” + sufixul “~ușa”
Cum se pronunță: țelinos
ȚELINOS, țelinoasă (~oși, ~oase), adjectiv, rar – (despre pământ) Care este lăsat țelină; înțelenit; necultivat; nelucrat. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țelină” + sufixul “~os”
Cum se pronunță: țelină
1. ȚELINĂ, țeline, substantiv feminin – Plantă erbacee legumicolă, cultivată pentru rădăcina și frunzele ei cu aromă specifică, folosite drept condiment și în scopuri medicinale. (G.-D. țelinei) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba slavă: “seline”; din limba bulgară “țelina” 2. ȚELINĂ, țelini, substantiv feminin – Suprafață de pământ special necultivat un timp […]
Cum se pronunță: țel
ȚEL, țeluri, substantiv neutru – 1. Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate; scop. 2. pop. Punct în care ochește cineva cu o armă; țintă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba germană “Ziel”, din limba rusă “țel”, din limba maghiară “cel”
Cum se pronuntă: țechin
ȚECHIN, țechini, substantiv masculin, înv. – pop. (în India și în alte țări orientale) Monedă de aur. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba italiană: “zecchino”
Cum se pronunță: țeavă
ȚEAVĂ, țevi, substantiv feminin – 1. Piesă de formă cilindrică goală pe dinăuntru, având diferite întrebuințări (pentru transportul fluidelor, ca element de susținere etc.); tub. ~metalică. 2 (la armele de foc) Tub de oțel prin care trece proiectilul. Pușcă cu două țevi. 3. Tub mic prin care trec fire textile. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt […]
Cum se pronunță: țeastă
ȚEASTĂ, țeste, substantiv feminin, pop. – 1. (la om și la animale vertebrate) Totalitate a oaselor capului; craniu. 2. (la broaște-țestoase, raci etc.). Înveliș tare format din tegumente osoase, care protejează corpul; carapace; țest. (G.-D. țestei) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină: “testa”
Cum se pronuntă: țeapăn
ȚEAPĂN, țeapănă (țepeni, țepene), adjectiv – 1. Care este lipsit de elasticitate; inflexibil; rigid. O ținută ~ănă. * ~de frig (înțepenit din cauza frigului). ~ de frică sau groază (încremenit din cauza fricii sau groazei). 2. pop. care este neînsuflețit; mort. 3. pop. (despre obiecte, construcții etc.) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba […]
Cum se pronunță: țeapă
ȚEAPĂ, țepi, substantiv feminin – 1. înv. Par lung si ascuțit la un capăt, folosit ca instrument de tortură. A trage în ~. 2. Parte ascuțită a unui astfel de par. 3. reg. Vergea ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea ce trebuie friptă (la grătar); frigare. 4. Fir lung, subțire și ascuțit. […]
