ȚÂRLÂIT, țârlâituri, substantiv neutru – 1. v. A ȚÂRLÂI. 2. Sunet caracteristic produs de un obiect sau de o ființă care țârlăie. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din verbul “a țârlâi”
Ț
Cum se pronunță: a țârlâi
A ȚÂRLÂI, țârlâi, intranzitiv – pop. (despre instrumente muzicale sau despre interpreți) A produce sunete ascuțite și neplăcute. Sursă: DEX ’09 Etimologie: onomatopee
Cum se pronunță: țârfâială
ȚÂRFÂIALĂ, țârfâieli, substantiv feminin, pop. – Noroi apos; fleașcă. Sursă: DEX ’09
Cum se pronunță: țârcovnic
ȚÂRCOVNIC, țârcovnici, substantiv masculin – Persoană care are în grijă o biserică, îndeplinind și anumite servicii la oficierea cultului religios; paracliser; pălămar. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba slavă “crukoviniku”
Cum se pronunță: țârâit
ȚÂRÂIT, țârâituri, substantiv neutru – 1) v. A ȚÂRÂI I. * Cu ~a a) picătură; b) în cantități mici; câte puțin. 2) Sunet caracteristic produs de o ființă sau de un obiect care țârâie. ~ul soneriei. Sursă: DEX ’09 Etimologie: format din verbul “a țârâi”
Cum se pronunță: țârâiac
ȚÂRÂIAC, țârâieci, substantiv masculin, pop. – Insectă care în timpul serii și al nopții produce sunete caracteristice, scurte și repetate. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “a țârâi” + sufixul “~iac”
Cum se pronunță: a țârâi
A ȚÂRÂI, pers. a 3-a țârâie – 1. intranz. 1) (despre lichide, mai ales despre apă) A curge picătură cu picătură, producând un zgomot caracteristic. 2) A ploua mărunt și des; a țârțâra. 3) (despre insecte) A scoate sunete repetate, scurte și ascuțite, caracteristice speciei; a face ‘țârr. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din […]
Cum se pronunță: țâră
ȚÂRĂ, substantiv feminin, pop. – O ~ a) o cantitate foarte mică; puțin de tot; un pic; oleacă; nițel. b) o clipă; un moment. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țâr”
Cum se pronunță: țâr
ȚÂR, interjecție – 1) (se folosește, repetat, pentru a reda zgomotul produs de un lichid ce țârâie). 2) (se folosește, prelungit, pentru a imita sunetul produs de unele insecte). 3) (se folosește, prelung, pentru a imita sunetul produs de o sonerie etc.) Sursă: DEX ’09 Etimologie: onomatopee ȚÂR, țâri, substantiv masculin – 1) Pește marin, de […]
Cum se pronunță: țânțărime
ȚÂNȚĂRIME, substantiv feminin – (colectiv de la țânțar) Mulțime de țânțari. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țânțar” + sufixul “~ime”
