VIRTUOS, -OASĂ, virtuoși, -oase, adjectiv 1. (despre persoane) Care are virtute; cu virtute; plin de virtuţi; 2. (despre manifestări ale persoanelor) Care se caracterizează prin virtute. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: virtuosus; limba franceză: virtueux (DEX ’09).
V
Cum se pronunță: virtualitate
VIRTUALITATE, virtualități, substantiv feminin: Caracter virtual; potenţialitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virtualité (DEX ’09).
Cum se pronunță: virtual
VIRTUAL, -Ă, virtuali, -e, adjectiv: Care există doar potenţial. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virtuel (DEX ’09).
Cum se pronunță: viroză
VIROZĂ, viroze, substantiv feminin: Boală provocată de un virus. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virose (DEX ’09).
Cum se pronunță: virotic
VIROTIC, -Ă, virotici, -ce, adjectiv: Care se referă la un virus; care se datorează unui virus. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din viroză (DEX ’09).
Cum se pronunță: vioi
VIOI, VIOAIE, vioi, vioaie, adjectiv 1. (despre persoane) Care vădeşte uşurinţă în mişcări; sprinten; iute; ager; agil; 2. (despre ochi, privire) Care expri-mă inteligenţă; viu; 3. (despre conversaţii) Care se desfăşoară din ce în ce mai energic, înflăcărat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viu + suf. -oi (DEX ’09).
Cum se pronunță: vioară III
VIOARĂ, vioare, adjectiv: pop. (despre ape curgătoare) Care este foarte curată; albastră ca vioreaua; limpede; cristalină. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vivula (DEX ’09).
Cum se pronunță: vioară II
VIOARĂ, vioare, substantiv feminin: (reg.) Viorea. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: viola (DEX ’09).
Cum se pronunță: vintriș
VINTRIȘ, adverb: (pop.) Târându-se pe pământ (pentru a nu fi văzut); târâş. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vintre + suf. -iş (DEX ’09).
Cum se pronunță: vintre
VINTRE, vintre, substantiv feminin (înv., pop.) 1. Parte a corpului dintre torace şi bazin, în care se află viscerele; pântece; abdomen; burtă; 2. Totalitate a organelor interne aflate în această parte a corpului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: venter, -tres (DEX ’09).

