VENETIC, venetici, substantiv masculin. Moneda de aur venetiana, cu circulatie si în alte regiuni. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din neogreacă venétikos (DEX 09)
V
Cum se pronunță: venghercă
VENGHERCĂ, vengherci, substantiv feminin. Tunică îmblă-nita, împodobită cu șireturi si purtată la țară (la ceremonii). Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din rusă vengerka (DEX 09)
Cum se pronunță: venin
VENIN, veninuri, substantiv neutru, 1) Substață toxică de natură animală, vegetală sau obținută pe cale sintetică; otravă; toxină. 2) fig. Atitudine răutacioasă plină de dușmănie. Vorbe cu ~.3) pop. Lichid gălbui-verzui, amar, secretat de ficat; fiere. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din latină venenum (DEX 09)
Cum se pronunță: a veni
A VENI, vin, verb intranzitiv, 1) (despre oameni, animale, vehicule etc.) A se mișca, apropiindu-se de ținta mișcării. ~ spre casă. 2) (despre persoane, vehicule, fenomene ale naturii) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanțe; a sosi; a ajunge. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din latină venire (DEX 09)
Cum se pronunță: vedetă I
VEDETĂ, vedete, substantiv feminin. 1) Artist vestit (mai ales de teatru, cinema); stea. 2) fig. Persoană care se impune în mod intenţionat într-un domeniu de activitate. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din fr. vedette (DEX 09) Voce: Laura Pecheanu
Cum se pronunță: vârtos II
VÂRTOS, adverb. 1) Cu putere; cu forţă. 2) (în construcţii comparative) Mai ales; mai mult. • Cu atât mai ~ cu atât mai mult. A bea ~ a bea mult. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. virtutosus (DEX 09)
Cum se pronunță: vârtos I
VÂRTOS , vârtoasă (~oşi, ~oase), adjectiv. 1) Care are forţă fizică mare. 2) Care rezistă la acţiunea forţelor externe; tare; dur; solid. 3) (despre vin) Care are concentraţie mare de alcool; tare. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. virtutosus (DEX 09)
Cum se pronunță: vecin III
VECIN III, vecini III, substantiv masculin. (în evul mediu) Ţăran dependent, obligat să lucreze pământul stăpânului şi să aducă contribuţii în bani sau în natură; iobag; şerb; serv. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. vecinus (DEX 09)
Cum se pronunță: vecin II
VECIN II, vecini II, substantiv masculin. 1) Persoană care trăiește în vecinătate. 2) Persoană care se află alături. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. vecinus (DEX 09)
Cum se pronunță: vecin I
VECIN, vecină (~i, ~e), adjectiv. Care se află în vecinătate; situat la o distanţă relativ mică. Oraş ~. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. vecinus (DEX 09)
