VĂRZARE, vărzări, substantiv feminin. Placintă cu umplutură de legume sau de fructe. Sursa: DEX ’09 Etimologie: varză + suf. ~are (DEX ’09)
V
Cum se pronunță: vărzar
VĂRZAR, vărzari, substantiv masculin, Cultivator de varză. Sursa: DEX ’09 Etimologie: varză + suf. ~ar (DEX ’09)
Cum se pronunță: văruială
VĂRUIALĂ, văruieli, substantiv feminin, 1) v. A VĂRUI. 2) Strat de var aplicat pe suprafața pereților și a tavanului. [G.-D. văruielii] Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a vărui + suf. ~ui (DEX ’09)
Cum se pronunță: vărsatură
VĂRSATURĂ, vărsaturi. substantiv feminin. 1) v. A VĂRSA.2) Ceea ce a fost vomitat.3) Loc unde se adună apa după o revărsare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v.a (se) vărsa + suf. ~tură (DEX ’09)
Cum se pronunță: vărsător I
VĂRSĂTORI ~oare (~ori, ~oare) adjectiv, Care varsă; în stare să verse. Ochi ~ de lacrimi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a (se) varsa (DEX ’09)
Cum se pronunță: vărsător II
Vărsător, vărsători : Substantiv , gen masculin. 1) Muncitor specializat în operaţii de vărsare a metalelor.2) Constelaţie din emisfera australă. Zodia ~ului unul din cele douăspre-zece sectoare ale zodiacului. Etimologie: Verbul: a (se) vărsa.
Cum se pronunță: vărsamânt
VARSAMÂNT ~inte, substantiv neutru, Vărsare a unei sume de bani la bancă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a vărsa + suf. ~mânt (DEX ’09)
Cum se pronunță: vărsat II
VĂRSAȚI ~tă (~ți,~te), substantiv neutru, Boală epidemică de natură virotică caracterizată prin erupții de vezicule (sau pete roșii) pe suprafața pielii, care, uscându-se, lasă cicatrice; variolă. • ~ negru variolă hemoragică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a (se) varsa (DEX ’09)
Cum se pronunță: vărsat I
VĂRSAȚI ~tă (~ți,~te), adjectiv 1) Care este împraștiat, risipit. 2) (despre marfuri) Care se vinde neambalat, neîmbuteliat (fiind luat dintr-o cantitate mai mare). Sursa: DEX ’09. Etimologie: v. a (se) varsa (DEX ’09)
Cum se pronunță: vărsare
VĂRSARE ~ări substantiv feminin- 1) verb- A VĂRSA şi A SE VĂRSA. • ~ de sânge omor; ucidere în masă.2) Loc unde se varsă o apă curgătoare.3): ~ de ziuă dis-de-dimineaţă. ~area serii amurgire; înserare. (sursa DEX ’09) Etimologie: Verbul a (se) vărsa. (sursa DEX ’09)
