V

VIGILENȚĂ, substantiv feminin 1. Atenţie sporită şi permanentă; 2. Supraveghere atentă şi conştiincioasă a intereselor publice şi de stat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vigilance; limba latină: vigilantia (DEX ’09).

VIGILENT, -Ă, vigilenți, -te, adjectiv: Care manifestă vigilenţă; cu atenţie susţinută. Sursa: DEX ’09 Sinonime: prudent (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vigilant; limba latină: vigilans, -ntis (DEX ’09).

VIFOROS, -OASĂ, viforoși, -oase, adjectiv 1. Care se caracterizeză prin prezenţa viforului; cu vifor; 2. Care aduce vifor; 3. Care se produce cu putere mare (ca un vifor); cu caracter de vifor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vifor + suf. -os (DEX ’09).

VIFORNIȚĂ, vifornițe, substantiv feminin: Vânt puternic, însoţit de ninsoare; vijelie; vifor; viscol. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vifor + suf. -niţă (DEX ’09).

VIFORATIC, -Ă, viforatici, -ce, adjectiv: (pop.) Viforos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vifor + suf. -atic (DEX ’09).

VIFOR, vifore, substantiv neutru: (pop.) Ninsoare însoţită de vânt puternic; viscol; spulber; viforniţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: vihoru (DEX ’09).

VIEȚUITOR, -OARE, viețuitori, -oare, adjectiv: (rar) Care vieţuieşte; aflat în viaţă; trăitor; viu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vieţui + suf. -tor (DEX ’09).

VIEȚUITOARE, viețuitoare, substantiv feminin: Fiinţă înzestrată cu facultatea de a simţi şi de a se mişca; vietate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vieţui + suf. -tor (DEX ’09).

A VIFORÎ, viforăște, verb: (pop.) A fi vifor; a viscoli; a spulbera. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din vifor (DEX ’09).

A VIEȚUI, viețuiesc, verb (înv., pop.): (despre fiinţe) 1. A se afla în viaţă; a fi viu; a trăi; a exista; 2. A fi stabilit într-un anumit loc; a locui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viaţă + suf. -ui (DEX ’09).