VIBRANT, -Ă, vibranți, -te, adjectiv 1. Care vibrează; cu proprietatea de a vibra; 2. Care produce vibraţii; producător de vibraţii; 3. (fig.) Care exprimă sau produce o emoție puternică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibrant (DEX ’09).
V
Cum se pronunță: vibrafon
VIBRAFON, vibrafoane, substantiv neutru: Instrument muzical de percuţie, constând din lame metalice sub care sunt instalate tuburi de rezonanţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibraphone (DEX ’09).
Cum se pronunță: viață
VIAȚĂ, vieți, substantiv feminin: Ansamblu de fenomene (dezvoltare, metabolism, reproducere) caracteristice unui organism viu; faptul de a vieţui, de a fi viu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viu + suf. -eaţă (DEX ’09).
Cum se pronunță: viager
VIAGER, -Ă, viageri, -e, adjectiv: (despre titluri, pensii, drepturi) Care aparţine unei persoane toată viaţa ei şi este netransmisibil prin moştenire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: viager (DEX ’09).
Cum se pronunță: viaduct
VIADUCT, viaducte, substantiv neutru: Pod aerian lung, susţinut de arcuri de beton, care asigură continuitatea unei căi de comunicaţie peste o vale adâncă sau deasupra unei alte căi de comunicaţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Viadukt; limba franceză: viaduc (DEX ’09).
Cum se pronunță: veziculos
VEZICULOS, -OASĂ, veziculoși, -oase, adjectiv: Care ţine de veziculă; propriu veziculei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vesiculeux; limba latină: vesiculosus (DEX ’09).
Cum se pronunță: veziculă
VEZICULĂ, vezicule, substantiv feminin: Sac membranos având diferite funcţii în organism. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vésicule (DEX ’09).
Cum se pronunță: vezicular
VEZICULAR, -Ă, veziculari, -e, adjectiv: Care este în formă de veziculă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vesiculaire (DEX ’09).
Cum se pronunță: vezică
VEZICĂ, vezici, substantiv feminin: Organ cavitar membranos, în care se înmagazinează lichide secretate de organism (pentru a fi evacuate). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vesica (DEX ’09).
Cum se pronunță: vezicator II
VEZICATOR, vezicatoare, substantiv neutru: Medicament care provoacă apariţia unor vezicule pe piele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vésicatoire (DEX ’09).
