Cum se pronunță: viabil

VIABIL, -Ă, viabili, -e, adjectiv: Care este în stare să trăiască sau să dureze timp îndelungat; apt de a avea o existenţă îndelungată. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: viable (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a via

A VIA, viez, verb 1. A se afla în via-ţă; a fi viu; a vieţui; a trăi; a exista; 2. (despre sentimente, atitudini) A continua să existe; a dura; a dăinui; a trăi; a persista. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vivere (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: vetrice

VETRICE, vetrice, substantiv feminin I. Specie de insecte de talie medie, cu corpul alungit şi subţiat, care în stadiul de larvă trăiesc câţiva ani, iar în faza adultă câteva zile; II. Plantă erbacee aromatică, cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze alungite şi cu flori galbene-aurii, dispuse în capitule. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: veto

VETO, vetouri, substantiv neutru 1. Drept de veto= drept al unei persoane sau al unui stat de a se opune aprobării unei decizii sau a unei legi discutate în organizaţia din care face parte; 2. (Antichitate) Drept pe care îl aveau tribunii plebei în Roma antică de a se opune hotărârilor senatului, folosind formula veto. […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: veterinar II

VETERINAR, veterinari, substantiv masculin: Medic specializat în tratarea bolilor la animale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: veterinarius, -a; limba franceză: veterinaire; limba germană: veterinär (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: veterinar I

VETERINAR, -Ă, veterinari, -re, adjectiv: Care ţine de prevenirea şi vindecarea bolilor la animale; propriu prevenirii şi vindecării bolilor la animale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: veterinarius, -a; limba franceză: veterinaire; limba germană: veterinär (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: veteran II

VETERAN, veterani, substantiv masculin 1. (în Roma antică) Ostaş demobilizat, care, la eliberare, obţinea anumite privilegii; 2. Ostaş bătrân, care a făcut timp îndelungat milităria, participând la lupte; vechi combatant. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: veteranus; limba franceză: vétéran (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: veteran I

VETERAN, -Ă, veterani, -ne, substantiv masculin și feminin: Persoană în vârstă, care a desfăşurat o lungă activitate de muncă într-o instituție etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: veteranus; limba franceză: vétéran (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: veșted

VEȘTED, -Ă, veștezi, -de, adjectiv 1. (despre plante) Care este fără vlagă şi frăgezime; ofilit; 2. fig. (despre persoane) Care şi-a pierdut prospeţimea fizică; ofilit; 3. fig. (despre culori) Care nu mai are aspect; deteriorat prin uzură; şters; spălăcit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vescidus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: veșnicie

VEȘNICIE, veșnicii, substantiv feminin 1. Fiinţare fără sfârşit; vecie; eternitate; 2. Caracter veşnic; 3. Perioadă de timp foarte lungă; 4. Durată care are un început, dar nu are sfârşit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: veşnic + suf. -ie (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →