VESELĂ, substantiv feminin: Totalitate a recipientelor folosite la pregătirea şi/sau servirea mâncării la masă; vase; blide. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vaisselle (DEX ’09).
V
Cum se pronunță: vesel
VESEL, -Ă, veseli, -e, adjectiv 1. (despre persoane) Care este bine dispus; care este plin de voie bună; voios; jovial; bucuros; 2. şi adverbial (despre manifestările oamenilor) Care manifestă voioşie, bună dispoziţie, voie bună; voios; jovial; bucuros; 3. Care înveselește. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: veselu (DEX ’09).
Cum se pronunță: verzui
VERZUI, -IE, verzui, adjectiv: Care bate în verde. Sursa: DEX ’09 Etimologie: verde + suf. -ui (DEX ’09).
Cum se pronunță: verziu
VERZIU, –IE, verzii, adjectiv: (pop.) Verzui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: verde + suf. -iu (DEX ’09).
Cum se pronunță: verzitură
VERZITURĂ, verzituri, substantiv feminin: (fam.) Fruct verde, necopt, care încă nu e bun de mâncat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: verde + suf. -tură (DEX ’09).
Cum se pronunță: verziș
VERZIȘ, substantiv neutru: (rar) Totalitate a plantelor verzi; verdeaţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: verde + suf. -iş (DEX ’09).
Cum se pronunță: a vesti
A VESTI, vestesc, verb: (persoane) A pune în cunoştinţă de cauză; a pune la curent; a anunţa; a informa; a înştiinţa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din veste (DEX ’09).
Cum se pronunță: a (se) veseli
A (SE) VESELI, (mă) veselesc, verb 1. A fi vesel; a fi plin de veselie; 2. A se deda plăcerilor lumeşti; a consuma timpul în distracţii; a se desfăta; a petrece; a se distra; a se amuza. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: veseliti (DEX ’09).
Cum se pronunță: vertiginos
VERTIGINOS, vertiginoasă (vertiginoşi, vertiginoase), adjectiv. (despre fenomene, acţiuni) Care se produce cu iuţeală; care are viteză foarte mare; fulgerător. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din franceză vertigineux (DEX 09)
Cum se pronunță: verucă
VERUCĂ, veruce, substantiv feminin. Mică excrescenţă pe piele; neg. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din latină verruca (DEX 09)

