CIOB, cioburi, substantiv neutru: Bucată dintr-un vas spart; hârb. Sursa: DEX ’09 Sinonime: hârb, spărtură, țandără, (reg.) breanc, (Ban.) tioc (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: çöp (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: cioarsă
CIOARSĂ, cioarse, substantiv feminin: (înv., reg.) Unealtă cu tăişul uzat, care taie rău. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană: ţersati (DEX ’09).
Cum se pronunță: cioară
CIOARĂ, ciori, substantiv feminin: Pasăre sedentară, de talie medie, cu cioc mare, puternic şi cu penaj cenuşiu sau negru. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: cioandă
CIOANDĂ, substantiv feminin: (reg.) Schimb de vorbe răstite, adesea ofensatoare, între două sau mai multe persoane; ceartă; sfadă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ciondăneală, ciorovăială (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a se ciondăni (DEX ’09).
Cum se pronunță: cinzeacă
CINZEACĂ, cinzeci, substantiv feminin 1. Veche unitate de măsură pentru lichide egală cu 0,16 litri; 2. Vas de sticlă cu această capacitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din cincizeci (DEX ’09).
Cum se pronunță: cintru
CINTRU, cintre, substantiv neutru (arhit.) 1. Parte concavă interioară a unei bolţi sau a unui arc; 2. Cofraj care serveşte drept bază la construirea unei bolţi sau a unui arc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cintre (DEX ’09).
Cum se pronunță: cintezoi
CINTEZOI, cintezoi, substantiv masculin: Augmentativ de la cintez. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cintez + suf. -oi (DEX ’09).
Cum se pronunță: cinteză
CINTEZĂ, cinteze, substantiv feminin: Pasăre sedentară de talie mică, cu ciocul conic, scurt, şi cu penajul cenuşiu-verzui, cu o dungă albă de-a curmezişul aripilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Cum se pronunță: a ciocârti
A CIOCÂRTI, ciocârtesc, verb 1. (un obiect) A tăia la nimereală în bucăţi mărunte; 2. (lemne, pietre etc.) A tăia desprinzând aşchii sau bucăţi (pentru a da o anumită formă). Sursa: DEX ’09 Sinonime: ciopârți, ciopli, sfârteca, sfâșia, struji (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a ciopârţi (DEX ’09).
Cum se pronunță: a ciocăni
A CIOCĂNI, ciocănesc, verb 1. A bate cu ciocanul (sau cu un alt obiect); 2. A produce un zgomot prin lovirea repetată (într-un obiect tare); a bocăni; 3. (med.) A examina prin lovituri uşoare cu degetul (sau cu un instrument); 4. (persoane) A deranja întruna şi insistent cu acelaşi lucru; a pisa; a plictisi; a […]
