A STRĂJUI~iesc 1. Vb. intranz. A sta de strajă; a veghea. 2. tranz. A avea sub strajă; a păzi. Din sl. straža + suf. ~ui. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă straža. (sursa DEX ’09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a străfulgera
A STRĂFULGERA străfulgeră 1. tranz. 1) A străbate repede și pe neașteptate (ca fulgerul). Pasărea străfulgeră văzduhul. 2) (gânduri, idei etc.) A trece repede prin minte. L-a ~at un gând. 2. intranz. (despre lumini) A luci ca un fulger; a scăpăra. Din stră- + lat. fulgerare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină fulgerare. (sursa DEX […]
Cum se pronunță: a străbate
A STRĂBATE străbat 1. vb tranz. 1) (medii) A pătrunde de la o margine la alta, trecând prin interior. Glontele a străbătut peretele. 2) (suprafețe întinse) A parcurge de la un capăt la altul; a traversa. ~ toată țara. ◊ ~ pământul în lung și în lat a călători mult. 2. intranz. v. A RĂZBATE. […]
Cum se pronunță: a se strădui
A SE STRĂDUI mă ~iesc vb. intranz. A depune multă silință sau osteneală. Din sl. stradati. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă stradati. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: enorm II
ENORM, -Ă, enormi, -e, adjectiv: Care este de proporţii foarte mari; extraordinar de mare; gigantic; uriaş; colosal; imens. Sursa: DEX ’09 Sinonime: extraordinar, uriaș, (fig.) mamut, nemărginit, imens, nenumărat, (înv. și reg.) nesocotit, incalculabil (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: énorme; limba latină: enormis (DEX ’09).
Cum se pronunță: enorm
ENORM, adverb 1. Foarte mult; 2. (urmat de adjective cu prepoziţia de) Extrem de…; din cale afară de…; nemaipomenit de… Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: énorme; limba latină: enormis (DEX ’09).
Cum se pronunță: văzduh
VĂZDUH, văzduhuri, substantiv neutru. 1) Înveliş gazos care înconjoară Pământul; aer; atmosferă; cer. 2) Straturile înalte ale acestui înveliş. Sursă: DEX 09 Etimologie: Provenit din limba slavă vuzduhu (DEX 09)
Cum se pronunță: văzător
VĂZĂTOR, vazătoare (~óri, ~oáre), adjectiv. 1) Care vede; cu facultatea de a vedea. Ochi ~. 2) şi substantival (despre persoane) Care a fost martor ocular al unor fapte sau evenimente Sursă: DEX 09 Etimologie: verbul a (se) vedea + suf. ~ător
Cum se pronunță: văz
VĂZ, substantiv neutru. 1) Însuşire a organismului viu de a vedea; vedere. • În (sau la) ~ul cuiva faţă de cineva; în prezenţa cuiva. A-i lua cuiva ~ul a) a face pe cineva să nu mai vadă; a orbi pe cineva; b) a impresiona tare pe cineva; a captiva Sursă: DEX 09 Etimologie: verbul a vedea (DEX […]
Cum se pronunță: vătui
VĂTUI, substantiv masculin. 1) Ied de un an. 2) Pui de iepure până la un an. Sursă: DEX 09 Etimologie: Cuvânt de origine tracodacă (DEX 09)
