Cum se pronunță: cacom

CACOM, cacomi, substantiv masculin: (înv.) Mamifer carnivor de talie mică, având corp alungit şi subţire, picioare scurte şi blană fină, albă iarna şi brună vara; hermină; helge. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kakim (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: a se canoni

A SE CANONI, mă canonesc, verb 1. A se supune unui canon; a se căzni; a se chinui; 2. A depune eforturi susţinute; a se strădui din răsputeri; a se căzni; a se munci; a se chinui; a se necăji; a se osteni; a se obosi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din canon (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: ignat

IGNAT, substantiv masculin. Înseamnă: Denumire dată zilei de douăzeci decembrie, când la ţară se taie porcii (în vederea petrecerii sărbătorilor de iarnă). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă (veche): Ignatije (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: ignar

IGNAR, -Ă, ignari, -e, adjectiv. Înseamnă: (despre persoane) Care vădeşte lipsă de cunoştinţe sau de practică întrun anumit domeniu; ignorant; incompetent. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ignorant, incult, necultivat, neinstruit, neînvățat, prost, simplu (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ignare (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: igliță

IGLIȚĂ, iglițe, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Unealta de împletit în formă de ac lung, având o îndoitură la vârf; croşetă; cârlig; 2. Unealtă de lemn sau de metal, de forma unui ac lung, scobită la un capăt, care serveşte la împletirea plaselor şi a fileurilor; navetă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: croșetă, andrea (Sursa: Sinonime 2002). […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: igienist

IGIENIST, -STĂ, igieniști, -ste, substantiv (masculin și feminin) și adjectiv. Înseamnă: Medic specializat în igienă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: hygiéniste (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: igienic

IGIENIC, -CĂ, igienici, -ce, adjectiv. Înseamnă: 1. Care ţine de igienă; propriu igienei; 2. Care corespunde cerinţelor prevăzute de igienă; care este în conformitate cu regulile de igienă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: higiénique (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: igienă

IGIENĂ, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Ramură a ştiinţei medicale care studiază mijloacele de ocrotire a sănătăţii omului şi de prevenire a bolilor; 2. Ansamblul principiilor şi măsurilor practice de păstrare a sănătăţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: hygiène (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță