Articles Tagged: cum se pronunta

VRANĂ, vrane, substantiv feminin 1. Gaură mică la butoaiele înfundate, prin care se toarnă sau se scurge vinul; 2. Dopul cu care se astupă această gaură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: vrana (DEX ’09).

VRAJBĂ, vrajbe, substantiv feminin: Atitudine duşmănoasă; vrăjmăşie; ură; ostilitate; duşmănie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: vražida (DEX ’09).

VRAJĂ, vrăji, substantiv feminin 1. Procedeu căruia i se atribuie însuşiri supranaturale; farmec; 2. (fig.) Totalitate de calităţi ce trezesc admiraţie; farmec; fascinaţie; miraj. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba sârbă: vražă (DEX ’09).

VRAIȘTE, adverb: Care este în mare dezordine; lăsat în voia sorții. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

VRAIȘTE, substantiv feminin: Dezordine, harababură, neorânduială. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

A VREA, vreau, verb 1. A avea în intenţie; a proiecta în gând; 2. A aștepta ceva de la cineva; 3. A-i plăcea ceva sau cineva; 4. (refl.) A dori să ajungă sau să devină ceva sau cineva; 5. Ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: […]

A VRĂJMĂȘI, vrăjmășesc, verb (înv.) 1. A trata ca pe un vrăjmaş; a duşmăni; 2. (refl.) A se afla în relaţii de vrăjmăşie (unul cu altul); a se duşmăni; a se urî; a se dezbina; a se învrăjbi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din vrăjmaş (DEX ’09).

A VRĂJI, vrăjesc, verb 1. A lega prin vrăji; a supune unor farmece; a fermeca; 2. (fig.) A face să fie cuprins de uimire şi admiraţie; a fermeca; a încânta; a fascina; a delecta; a desfăţa; 3. A face vrăji; a se ocupa cu vrăjile; a descânta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

A VRĂFUI, vrăfuiesc, verb: (rar) A pune în vraf; a arunca în dezordine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vraf + suf. -ui (DEX ’09).