Cum se pronunță: viziune

VIZIUNE, viziuni, substantiv feminin 1. Percepere a lumii materiale cu ajutorul văzului; 2. Proprietate de a vedea în minte; reprezentare; 3. Mod de a înţelege şi interpreta lucrurile; concepţie; 4. (fig.) Reprezentare imaginară a unor lucruri ireale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vision (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: vizitiu

VIZITIU, vizitii, substantiv masculin 1. Persoană care mână caii la o trăsură; 2. (art. pop.) Una dintre cele douăsprezece constelaţii zodiacale, situată în emisfera boreală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: vezetö (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a vui

A VUI, vuiește, verb 1. (despre vânt, vifor) A produce un zgomot şuierător şi prelung; a urla; a vâjâi; 2. (despre mulţimi de oameni) A face zarvă; a vocifera; 3. (despre spaţii) A se umple de sunete puternice şi prelungi; a răsuna. Sursa: DEX ’09 Etimologie: formație onomatopeică (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a vremui

A VREMUI, vremuiește, verb: (pop.) 1. A fi vreme rea (de obicei cu vijelie); 2. (despre perioade de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece; a curge. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vreme + suf. -ui (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: vrednicie

VREDNICIE, vrednicii, substantiv feminin 1. Caracter vrednic; pricepere şi îndemânare la lucru; 2. Stare de om vrednic; 3. (înv.) Treaptă într-o ierahie; rang. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vrednic + suf. -ie (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: vrednic

VREDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adjectiv 1. Care vădeşte demnitate; cu demnitate; destoinic; demn; 2. Care se bucură de prestigiu; cu autoritate morală; 3. Care munceşte mult şi cu folos; harnic; muncitor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: vrądinu (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: vreasc

VREASC, vreascuri, substantiv neutru: Creangă subţire şi uscată, căzută din copac; uscătură; dărâmătură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: hvrastu (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →