Cum se pronunță: volnic

VOLNIC, -Ă, volnici, -ce, adjectiv: (înv.) Care poate acţiona după voia sa; liber în acţiuni; slobod; independent; autonom. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: volinu (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: volitiv

VOLITIV, -Ă, volitivi, -e, adjectiv: Care ţine de voinţă; determinat de voinţă; propriu voinţei; voliţional. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: volitif (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: volieră

VOLIERĂ, voliere, substantiv feminin: Cuşcă din plasă de sârmă în care se ţin păsările zburătoare (mai ales din grădina zoologică). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: voliere (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: voleu

VOLEU, voleuri, substantiv neutru: (la tenis) Lovitură prin care mingea este expediată înainte ca ea să atingă pământul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: volée (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: volei

VOLEI, substantiv neutru: Joc sportiv între două echipe a câte şase jucători, constând în aruncarea mingii peste o plasă fixată la o anumită înălţime în mijlocul unui teren amenajat special. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: volley[ball] (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: volburos

VOLBUROS, -OASĂ, volburoși, -oase, adjectiv 1. Care are aspect de volbură; asemănător cu volbura; 2. Care are multă volbură; plin de volbură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: volbură + suf. -os (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →