VOLNIC, -Ă, volnici, -ce, adjectiv: (înv.) Care poate acţiona după voia sa; liber în acţiuni; slobod; independent; autonom. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: volinu (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: volițional
VOLIȚIONAL, -Ă, voliționali, -le, adjectiv: Care ţine de voinţă; determinat de voinţă; volitiv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: volitionnel (DEX ’09).
Cum se pronunță: volitiv
VOLITIV, -Ă, volitivi, -e, adjectiv: Care ţine de voinţă; determinat de voinţă; propriu voinţei; voliţional. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: volitif (DEX ’09).
Cum se pronunță: volintiresc
VOLINTIRESC, -EASCĂ, volintirești, adjectiv: (înv.) Care este caracteristic pentru volintiri; de volintir. Sursa: DEX ’09 Etimologie: volintir + suf. -esc (DEX ’09).
Cum se pronunță: volintir
VOLINTIR, volintiri, substantiv masculin: (înv.) Soldat voluntar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: volontër (DEX ’09).
Cum se pronunță: volieră
VOLIERĂ, voliere, substantiv feminin: Cuşcă din plasă de sârmă în care se ţin păsările zburătoare (mai ales din grădina zoologică). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: voliere (DEX ’09).
Cum se pronunță: voleu
VOLEU, voleuri, substantiv neutru: (la tenis) Lovitură prin care mingea este expediată înainte ca ea să atingă pământul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: volée (DEX ’09).
Cum se pronunță: voleibalist
VOLEIBALIST, -Ă, voleibaliști, -ste, substantiv masculin și feminin: Sportiv care practică volei; jucător de volei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: volei-bal + suf. -ist (DEX ’09).
Cum se pronunță: volei
VOLEI, substantiv neutru: Joc sportiv între două echipe a câte şase jucători, constând în aruncarea mingii peste o plasă fixată la o anumită înălţime în mijlocul unui teren amenajat special. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: volley[ball] (DEX ’09).
Cum se pronunță: volburos
VOLBUROS, -OASĂ, volburoși, -oase, adjectiv 1. Care are aspect de volbură; asemănător cu volbura; 2. Care are multă volbură; plin de volbură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: volbură + suf. -os (DEX ’09).

