A

ACCIDENTARE, accidentări, substantiv feminin Faptul de a (se) accidenta. – V. accidenta. Sursa: DEX ’09

ACCIDENTAL, -Ă, accidentali, -e, adjectiv Întâmplător; incidental. Secundar, neesenţial. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: accidentel (DEX ’09).

ACCIDENT, (1, 2, 3, 4, 6) accidente, s.n., (5) accidenți, s.m. 1. S.n. Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. 2. S.n. (Fil.) Însuşire trecătoare, neesenţială a unui lucru. 3. S.n. (Geogr.) Neregularitate a solului. 4. S.n. (Lingv.; în sintagma) […]

ACCESORIU, -IE, accesorii, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj., s.n. (Obiect, piesă, dispozitiv) care constituie un element secundar, anex, incidental, complementar. 2. Adj. (Despre drepturi, cereri etc.) Secundar în raport cu alt drept sau altă cerere, dar legat de acestea şi supunându-se ca atare unor condiții de fond şi de procedură comune. Sursa: DEX ’09 Etimologie: […]

ACCESIUNE, accesiuni, substantiv feminin Mod de dobândire a proprietății rezultând din alipirea naturală sau prin intervenţia omului a unui bun la un alt bun mai important, aparținând altei persoane. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: accesion (DEX ’09).

ACCESIBILITATE substantiv feminin Însuşirea de a fi accesibil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: accessibilité și accessibilitas, -atis (DEX ’09).

ACCESIBIL, -A, accesibili, -e, adjectiv La care se poate ajunge uşor; care este la îndemâna cuiva; care poate fi uşor procurat; care se poate înțelege uşor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: accessible și accessibilis (DEX ’09).

ACCESARE, accesări, substantiv feminin Acţiunea de aaccesa şi rezultatul ei. – V. accesa Sursa: DEX ’09

ACCEPȚIUNE substantiv feminin v. accepție. Sursa: DEX ’09

ACCEPȚIE, accepții, substantiv feminin Înteles, sens, valoare a unui cuvânt, a unui afix etc. [Var.: accepțiune s.f.] Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: acception și acceptio, -onis(DEX ’09).