Cum se pronunță: exhaustiv

EXHAUSTIV, exhaustivă (~i, ~e), adjectiv livr. – Care tratează un subiect epuizându-l; în întregime; complet. (Sil. ex-ha-us-tiv) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exhaustif”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exercițiu

EXERCIȚIU, exerciții, substantiv neutru – 1. Activitate desfășurată sistematic cu scopul formării sau perfecționării anumitor deprinderi. 2. Instruire a militarilor în vederea însușirii artei militare. 3. Ansamblu de acțiuni sau mișcări pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, a cunoștințelor într-un anumit domeniu. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exercitium” și din limba franceză […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exemplu

EXEMPLU, exemple, substantiv neutru – 1. Obiect care servește drept orientare pentru reproducere sau pentru imitație; fason; mostră; model. * A da (sau a fi) ~ a da sau a servi drept model de urmat. 2. Fapt concret care ilustrează o teză; pildă. 3. Model ideal care întrunește caracteristicile esențiale ale unei categorii întregi. Sursă: […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exemplar

1. EXEMPLAR, exemplară (~i, ~e), adjectiv – 1. Care merită a fi luat drept exemplu (datorită calităților sale pozitive); pilduitor. 2. Care poate servi drept avertisment; de învățătură. Pedeapsă ~ă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exemplaris” și din limba franceză “exemplaire” 2. EXEMPLAR, exemplare, substantiv neutru – 1. Unitate făcând parte […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: executor

EXECUTOR, executoare (~ori, ~oare), adjectiv și substantiv neutru – v. EXECUTIV. * ~ judecătoresc – persoană autorizată să execute hotărârile unei instanțe judecătorești. ~ testamentar – persoană care asigură executarea ultimei voințe a autorului unui testament. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “executor, ~oris” și din limba franceză “exécuteur”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: execuție

EXECUȚIE, execuții, substantiv feminin – 1. v. A EXECUTA. 2. Aducere la îndeplinire a pedepsei capitale. (G.-D. execuției; Sil. -ți-e) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “executio, ~onis” și din limba franceză “exécution”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: executant

EXECUTANT, executantă (~ți, ~te), substantiv masculin și feminin – (despre persoane) Care execută ceva (un ordin, o misiune, o lucrare etc.). Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exécutant”

Vezi cum se pronunță →