Cum se pronunță: a exista

A EXISTA, exist, verb intranzitiv – 1. A se afla în realitate; a fi; a ființa. 2. (despre ființe) A se afla în viață; a fi viu; a trăi, a viețui. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “existere” și din limba franceză “exister”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a exorciza

A EXORCIZA, exorcizez, verb tranzitiv – (cuvinte magice, rugăciuni sau descântece) A pronunța pentru a alunga diavolul și duhurile rele. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exorcisare” și din limba franceză “exorciser”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exil

EXIL, exiluri, substantiv neutru – 1. Măsură represivă constând în expulzarea din țară sau din locul de trai a unei persoane care s-a făcut vinovată față de stat; expulzare; deportare; surghiun. 2. Situație a unei persoane supuse unei asemenea măsuri represive. 3. Plecare benevolă a unei persoane. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exigență

EXIGENȚĂ, exigențe, substantiv feminin – 1. Caracter exigent. 2. Sarcină care trebuie îndeplinită neapărat; cerință. (G.-D. exigenței) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exigentia” și din limba franceză “exigence”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exigent

EXIGENT, exigentă (~ți, ~te), adjectiv – 1. (despre persoane și despre manifestările lor) Care se caracterizează prin lipsă de indulgență; aspru; dur; sever. 2. Care manifestă grijă sporită și corectitudine în îndeplinirea anumitor obligații sau în realizarea lucrurilor. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exigens, ~ntis” și din limba franceză “exigeant”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exhibiție

EXHIBIȚIE, exhibiții, substantiv feminin – 1. Expunere demonstrativă a unor lucruri în public, pentru a trezi admirația. 2. la pl. Jonglerii la circ. (G.-D exhibiției) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exhibitio, ~onis” și din limba franceză “exhibition”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: exhaustor

EXHAUSTOR, exhaustoare, substantiv neutru – 1. Ventilator folosit pentru evacuarea aerului impurificat sau a gazelor din încăperi închise. 2. Dispozitiv pentru alimentarea carburatorului cu carburant. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exhausteur”

Vezi cum se pronunță →