Cum se pronunță: rosătură

ROSĂTURĂ, rosături, substantiv feminin 1. a (se) roade; 2. Loc ros, tocit; 3. Rană superficială provenită dintr-o roadere; 4. Masă constând din resturi provenite din roadere. Sursa: DEX ’09 Sinonime: măcinătură, mâncătură, roadere, (med.) eroziune, (înv. și reg.) rosură, coroziune, erodare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a roade + suf. -ătură (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: ropot

ROPOT, ropote, substantiv neutru 1. Zgomot puternic, cadenţat şi uniform, produs de unele fenomene naturale (ploaie, grindină, valuri, torente de apă etc.), fiinţe sau obiecte (copitele cailor, motoare etc.); 2. Goană a cailor; 3. Zgomot brusc, puternic şi răsunător, produs de aplauze. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răpăit, răpăială, tropăit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a rostui

A ROSTUI, rostuiesc, verb 1. A aşeza conform unor cerinţe de ordin practic; 2. (persoane) A aranja într-un post, într-un loc bun; 3. (rar) A găsi la repezeală; 4. (urzeală) A face să formeze un rost; 5. (rosturile unei construcţii) A astupa cu mortar sau cu un alt material (pentru a împiedica pătrunderea apei). Sursa: […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a rosti

A ROSTI, rostesc, verb I. 1. (sunete, silabe, cuvinte etc.) A emite cu ajutorul organelor vorbirii; a pronunţa; a articula; 2. (texte, discursuri etc.) A face să fie auzit în public; a prezenta în faţa publicului; II. A schimba rostul; a schimba cu ajutorul tălpigelor poziţia firelor de urzeală, prin care trece suveica. Sursa: DEX ’09 […]

Vezi cum se pronunță →