Cum se pronunță: a silui

A SILUI ~esc, vb. tranz. 1)(persoane) A determina prin forță; a pune să facă contrar propriei voințe; a constrânge. 2) (persoane de sex feminin) A supune actului sexual prin violență; a necinsti; a batjocori; a viola. 3) fig. (norme, legi etc.) A aplica într-un mod denaturat; a viola. Din sl. silovati. Etimologie: Cuvânt provenit din […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a silnici

A SILNICI ~esc vb. tranz., 1) A supune în mod silnic. 2) (ființe) A pune cu forța (să facă ceva); a forța; a constrânge; a sili. 3) fig. (cuvinte, melodii etc.) A denatura, încălcând grav starea firească; a stâlci; a poci; a schingiui. Din sl. siliniku. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă siliniku. (sursa DEX […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sinecură

SINECURĂ ~i substantiv feminin, Funcție bine remunerată fără a face nimic sau aproape nimic. [G.-D. sinecurii]. Din fr. sinécure. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sinécure. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: simbolic

SIMBOLIC ~că (~ci, ~ce) adj. și adverbial 1) Care conține un simbol. 2) Care este exprimat printr-un simbol. Imagine ~că. 3) Care este folosit ca simbol. 4) Care are caracter de simbol. Din fr. symbolique, germ. symbolisch, Symbolik. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză symbolique. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: simbol

SIMBOL ~uri substantiv neutru, 1) Semn care reprezintă sau evocă o noțiune. 2) Semn convențional folosit în știință și tehnică. 3) Procedeu expresiv în artă și literatură prin care se substituie numele unui lucru prin numele unui semn. 4) Imagine sau obiect cu valoare evocatoare magică sau mistică. 5) rel. Ansamblu de formule care constituie […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: simbioză

SIMBIOZĂ ~e substantiv feminin, Mod de conviețuire (reciproc avantajos) între două sau mai multe organisme de specii diferite. [G.-D. simbiozei; Sil. -bi-o-]. Din fr. symbiose. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză symbiose. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: simandicos

SIMANDICOS ~oasă (~oși, ~oase) adj., 1) fam. (despre persoane) Care se distinge prin eleganță și rafinament; cu comportament elegant și rafinat. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care dă dovadă de gust și pretenții rafinate; cu gust și pretenții alese. Din ngr. simandikós. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă simandikós. (sursa DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →