U

URDINIȘ, urdinișuri, substantiv neutru: Deschizătură îngustă la baza unui stup, lăsată special pentru ca albinele să poată ieşi şi intra. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (reg.) pretcă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a urdina + suf. -iș (DEX ’09).

A URSI, ursesc, verb: (în superstiţii şi în creaţia folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind mersul lucrurilor (soarta, viaţa unei fiinţe); a sorti; a meni; a hărăzi; a predestina; a soroci. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: oríso (DEX ’09).

A URNI, urnesc, verb 1. (obiecte imobile) A mişca (puţin sau cu greu) din loc; a clinti; a strămuta; 2. (maşini, sisteme tehnice etc.) A face să funcţioneze; a scoate din starea de inactivitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: urinonti (DEX ’09).

A URMĂRI, urmăresc, verb 1. (fiinţe) A ţine mereu în câmpul vizual, mergând pe urmă; 2. A privi cu atenţie; 3. (despre gânduri, sentimente, imagini etc.) A preocupa în permanenţă şi complet; a obseda; a stăpâni; 4. A supune unor observaţii (cu gândul); a examina; 5. A avea drept scop ceva. Sursa: DEX ’09 Sinonime: […]

A URMA, urmez, verb 1. şi fig. (fiinţe) A însoţi mergând în urmă; 2. (indici ai direcţiei) A ţine fără abatere; 3. (indicaţii, recomandări, sfaturi) A respecta, având ca orientare; 4. (în îmbinări cu substantive care indică un domeniu sau o formă de învăţământ) A frecventa; 5. A duce mai departe un lucru început; 6. […]

A URLUI, urluiesc, verb: (cereale) A măcina pentru urluială; a preface în urluială. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: örölni (DEX ’09).

A URLA, urlu, verb 1. (mai ales despre lupi, câini, şacali) A scoate sunete puternice prelungi; a scoate urlete; 2. (despre persoane) A emite strigăte violente şi prelungi; a zbiera; 3. A cânta tare cu voce neplăcută (şi falsă); 4. (despre vânt, vifor) A produce un zgomot şuierător. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (Transilv.) a băuna, […]

A URINA, urinez, verb: A elimina urină din vezica urinară. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a ieși, (pop.) a se pișa, a se uda (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: uriner (DEX ’09).

A URGISI, urgisesc, verb: pop. (persoane) A face să suporte o urgie, o năpastă; a năpăstui; a oropsi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: persecuta, oprima (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: órghizomai (DEX ’09).

A URGENTA, urgentez, verb: (acţiuni, procese) A face să aibă loc sau să se producă mai repede; a grăbi; a zori; a pripi; a precipita. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a accelera (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din urgent (DEX ’09).