URSOAICĂ, ursoaice, substantiv feminin 1. Femela ursului; 2. (reg.) Coş de sobă sau de cuptor pentru colectarea fumului produs la ardere şi evacuarea lui prin hogeag; 3. Element de susţinere, de sprijin (bârnă, stâlp) la o construcţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (zool.) (pop.) ursoaie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: urs + suf. -oaică (DEX ’09).
U
Cum se pronunță: uriaș
URIAȘ, -Ă, uriași, -e, I. substantiv masculin și feminin 1. (în basme) (în opoziţie cu pitic) Personaj imaginat ca fiind neobişnuit de înalt şi înzestrat cu o forţă fizică fantastică; 2. (fig.) Persoană dotată cu capacităţi excepţionale într-un domeniu de activitate; titan; II. adjectiv: Care este de proporţii foarte mari; extraordinar de mare; gigantic; colosal; […]
Cum se pronunță: urgisit
URGISIT, -Ă, urgisiți, -te, adjectiv 1. (pop.) Care are de îndurat mari neplăceri, necazuri; 2. Care nu poate fi suportat; 3. (despre obiecte) Care este lăsat la voia întâmplării; aruncat. Sursa: DEX ’09, dexonline Sinonime: persecutat, oprimat, afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a (se) urgisi (DEX ’09).
Cum se pronunță: urgie
URGIE, urgii, substantiv feminin 1. Nenorocire mare, care se abate asupra cuiva; năpastă; 2. Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivităţi; catastrofă de mari proporţii; flagel; prăpăd; calamitate; dezastru. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: orgia (DEX ’09).
Cum se pronunță: urgență
URGENȚĂ, urgențe, substantiv feminin 1. Caracter urgent; 2. Necesitate urgentă; situaţie urgentă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: grabă, zor, (Transilv.) sorgoșeală, (înv.) sârguială (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: urgence (DEX ’09).
Cum se pronunță: urgent
URGENT, -Ă, urgenți, -te, adjectiv (și adverbial): Care necesită soluţionare imediată; fără tărăgănare; grabnic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: grabnic, neîntârziat, presant, (Transilv.) sorgoș, imediat, iute, îndată, rapid, repede, (prin Transilv.) pripește (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: urgent; limba latină: urgens, -tis (DEX ’09).
Cum se pronunță: uretroscopie
URETROSCOPIE, substantiv feminin: Metodă de examinare a canalului uretral cu ajutorul uretroscopului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: urétroscopie (DEX ’09).
Cum se pronunță: uretroscop
URETROSCOP, uretroscoape, substantiv neutru: Instrument medical pentru examinarea uretrei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: urétroscop (DEX ’09).
Cum se pronunță: uretrită
URETRITĂ, uretrite, substantiv feminin: Stare patologică constând în inflamarea mucoasei uretrei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: urétrite (DEX ’09).
Cum se pronunță: uretră
URETRĂ, uretre, substantiv feminin: (la om şi la mamifere) Canal membranos prin care se elimină urina din organism. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (anat.) canal urinar, cilindru urinar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: uretre (DEX ’09).
