VIBRAȚIE, vibrații, substantiv feminin: Mişcare periodică alternativă, de o amplitudine mică şi de o frecvenţă relativ înaltă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibration (DEX ’09).
V
Cum se pronunță: vibrator II
VIBRATOR, vibratoare, substantiv neutru 1. Aparat care serveşte la compactarea materialelor granulare prin vibrare; 2. Dispozitiv bazat pe vibrare, care serveşte la transformarea curentului electric continuu în curent alternativ. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vibra + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrator I
VIBRATOR, -OARE, vibratori, -oare, adjectiv: Care vibrează; cu proprietatea de a produce vibraţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vibra + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrato II
VIBRATO, vibratouri, substantiv neutru 1. Mod de interpretare la instrumentele muzicale cu coarde, constând în producerea anumitelor vibraţii prin atingerea rapidă a coardelor; 2. Bucată muzicală interpretată în acest fel. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrato I
VIBRATO, adverb: (Indică modul de executare a unei lucrări muzicale) Cu vibrații. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibratil
VIBRATIL, -Ă, vibratili, -e, adjectiv: Care poate vibra; cu proprietăţi vibratoare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibratile (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrant
VIBRANT, -Ă, vibranți, -te, adjectiv 1. Care vibrează; cu proprietatea de a vibra; 2. Care produce vibraţii; producător de vibraţii; 3. (fig.) Care exprimă sau produce o emoție puternică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibrant (DEX ’09).
Cum se pronunță: vibrafon
VIBRAFON, vibrafoane, substantiv neutru: Instrument muzical de percuţie, constând din lame metalice sub care sunt instalate tuburi de rezonanţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vibraphone (DEX ’09).
Cum se pronunță: viață
VIAȚĂ, vieți, substantiv feminin: Ansamblu de fenomene (dezvoltare, metabolism, reproducere) caracteristice unui organism viu; faptul de a vieţui, de a fi viu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viu + suf. -eaţă (DEX ’09).
Cum se pronunță: viager
VIAGER, -Ă, viageri, -e, adjectiv: (despre titluri, pensii, drepturi) Care aparţine unei persoane toată viaţa ei şi este netransmisibil prin moştenire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: viager (DEX ’09).
