VECHIME, substantiv feminin. 1) Stare a ceea ce este vechi, ce există de demult. 2) pop. Durată de timp în care se desfăşoară activitatea unei persoane într-un anumit domeniu. ~ în muncă. 3) Trecut îndepărtat. • Din ~ de demult; de pe vremuri. În ~ pe vremuri; în antichitate. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vechi […]
V
Cum se pronunță: vechil
VECHIL, vechili, substantiv masculin. (în Moldova şi Muntenia medievală) Persoană având misiunea de a dirija şi supraveghea munca la o moşie boierească; vătaf. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din turcă vekil (DEX 09)
Cum se pronunță: vechi
VECHI, veche, adjectiv. 1) (în opoziţie cu nou) Care este făcut demult; care este în întrebuinţare de mult timp. Oraş ~. Haină veche. Cuvânt ~. • Vorbă veche vorbă din bătrâni; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecuţi. Grâu ~. Cartofi ~. • Vin Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din latină veclus (DEX […]
Cum se pronunță: vecernie
VECERNIE, vecernii, substantiv feminin. 1) bis. Slijbă religioasă oficiată seara. 2) rar Timpul dinainte de asfinţitul soarelui. [G.-D. vecerniei. Sil. -ni-e] Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din slavă veţerinjia (DEX 09)
Cum se pronunță: veac
VEAC, veacuri, substantiv neutru. Perioadă de timp de o sută de ani; secol. ~ul douăzeci. [Monosilabic] Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din slavă vąku (DEX 09)
Cum se pronunță: vâzdoagă
VÂZDOAGĂ, vâzdoage, substantiv feminin. Plantă erbacee decorativă, cu tulpina erectă, cu frunze dinţate pe margine şi cu flori galbene-portocalii, având un miros pătrunzător; ţigăncuşă; crăiţă. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din rusă gvozdika (DEX 09)
Cum se pronunță: vâslă
VÂSLĂ, vâsle, substantiv feminin. Unealtă de lemn, constând dintr-o coadă lungă cu o terminaţie plată, folosită pentru a conduce o ambarcaţie; lopată. [G.-D. vâslei] Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din slavă veslo (DEX 09)
Cum se pronunță: vâslaș
VÂSLAŞ, vâslași, substantiv masculin. Persoană care conduce o luntre cu ajutorul vâslelor; luntraş; barcagiu; lopătar. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din vâslă + suf. ~aş (DEX 09)
Cum se pronunță: vâscos
VÂSCOS, vâscoasă (~oşi, ~oase), adjectiv. 1) Care ţine de vâsc; propriu vâscului. 2) Care este lipicios; cleios; mucilaginos Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. viscosus (DEX 09)
Cum se pronunță: vâsc
VÂSC, vâscuri, substantiv neutru. Plantă parazită care creşte pe ramurile unor copaci, cu frunzele persistente şi cu fruct în formă de bobiţe albe, fiind folosită ca plantă medicinală. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din lat. viscum (DEX 09)
